Fărșangul la Moldova Nouă, pe final?

Una dintre cele mai așteptate sărbători populare locale în Clisură era  Fărșangul. Începea în prima duminică după Lasata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paștelui. În acea duminică are loc „fărșangul cel mic” (al copiilor); luni și marți este „fărșangul cel mare” (al tinerilor căsătoriți, necăsătoriți, etc). Inițial fărșangul dura 6 zile; astăzi numai 3 zile (duminică, luni și marți). Semnificația lui este complexă: prin ironie, satiră, bășcălie se scot la iveală ,,relele’’ făcute de semeni, neplăcerile, necazurile pricinuite de natură în acel an; apoi șansa purificării corporale și sufletești (simbolic prin atingerea cu nuiaua, mai nou cu o sticlă de plastic) în postul Paștilor, lucru ce-l determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, fărșangul este un spectacol, un carnaval al costumelor și măștilor, precum și o piesă de teatru în aer liber. În Boșneag, cartier al orașului Moldova Nouă, renumit pentru patima cu care locuitorii ,,boșnigeni,, tratau această sărbătoare, anul acesta, din nefericire, Fărșangul  nu mai a fost atat de consistent ca in alti ani. Cauza a fost schimbarea datei de organizare de către primarul Torma, preferând ca Fărșangul să fie organizat vineri, sâmbătă și duminică, lucru cu care locuitorii nu au fost de acord. De aici și slaba participare la acest eveniment. Timp de sute de ani Fărșangul începea în prima duminică după Lăsata Secului și ținea timp de 3 zile. Schimbarea acestui calendar de desfășurare a Fărșangului nici comuniștii nu au încercat să îl schimbe. Revenirea la vechea dată de organizare a Fărșang-ului este necesară, dacă mai dorim să păstram tradiția și obiceiul local împământenit de sute de ani.

Cărășanul

Related Posts

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.